Fugaciul pitic ( Calidris temminckii ) mai este numit și fugaci sur datorită culorii penajului. Cuibărește în zonele de tundra din Nordul Europei și iernează în Africa de Nord și Centrală și Asia de Sud. Puține exemplare iernează în zonele litorale europene. În România pot fi văzuți în perioada migrației, toamna și primăvară.
Penajul este cenușiu în părțile superioare și alb în partea inferioară. Ciocul este negru iar picioarele galben-verzui ; galbenul devine mai intens primăvară și tot în această perioada apar nuanțele brune de pe aripi și spate și petele brun-închis spre negru. Fugaciul pitic este o pasăre mică , cu o lungime de 13-14 cm, deschiderea aripilor de 34-37 cm și greutatea de 20-40 g.
Hrana fugaciului pitic este constituită din mici nevertebrate aflate pe malurile apelor, atât în vegetația de pe mal cât și în aplele puțin adânci.
Comportamentul reproductiv este tipic pentru fugaci. Ambii părinți pot cloci cele 2-4 ouă dimp de 21-22 de zile însă se poate și că unul dintre parteneri să părăsească prima ponta pentru a se împerechea din nou. Partenerul rămas, fie el mascul sau femelă, va cloci și va crește puii singur.