Rândunica – Hirundo rustica – este foarte răspândită în toată Europa pe perioada verii. Poate fi întâlnită din deltă și până în văile munților. Rândunica este un zburător desăvârșit, calitate care o folosește și pentru a-și procura hrana. Din acest motiv preferă să cuibărească în apropierea zonelor deschise care îi oferă culoare largi pentru a zbura în vederea dobândirii hranei. Zonele de cuibărit le alege în funcție de abundența insectelor din arealul respectiv. Doar exemplarele din sudul Peninsulei Iberice nu migrează. Exemplarele care trăiesc la noi în țară plecă toamna devreme, în stoluri mari, către Africa, de obicei în zona subsahariană, dar pot ajunge până în sudul continentului.
Rândunica este neagră pe spate, aripi ,cap și pe gât cu ceva reflexii albastre metalice. Pe frunte și sub cioc are o pată cărămizie. Pe piept și pe burtă este de culoare alb-gălbuie. Are o siluetă foarte elegantă, iar coada este terminată cu două pene mai lungi și subțiri – celebra “coadă de rândunică” în formă de “V”, iar ciocul este scurt și turtit, cu deschidere mare. Rândunica poate ajunge la o lungime de 20 cm și o greutate de 25gr. Ea poate atinge o vârstă de până la 8 – 10 ani.
Sunt foarte bune zburătoare, adevărate acrobate și sunt rar văzute pe pământ. Pot atinge viteze incredibile, de pana la 160 km/h, schimbându-și brusc direcția în aer. Această caracteristică le ajută mult pentru evitarea prădătorilor dar și pentru a se hrăni. Este bine cunoscut faptul că rândunica se hrănește cu insecte pe care le prinde direct din zbor. La fel bea și apă.
Cuibul este construit de ambii parteneri, din pământ amestecat cu pietricele, păr și paie iar interiorul este căptușit cu puf și păr de animale. Acest cuib este amplasat în cele mai diverse locuri, mai ales sub streșinile caselor, dar și în poduri, garaje, chiar în interiorul caselor (atunci când există o deschidere permanentă spre exterior). Un caz incredibil, dar adevărat, s-a petrecut atunci când o rândunică a picat în zbor pe spatele unei pisici, smulgându-i cu ciocul câteva fire din blana moale, pentru a-și căptuși cuibul! Construcția acestui adăpost durează cam o săptămână. Au fost întâlnite cuiburi de rândunică în cele mai ciudate locuri: într-o cabină de tractor abandonat, în lămpi agățate în tavanul grajdurilor… în 1978, în Franța, s-a descoperit un cuib de rândunică construit în gura unui bidon de lapte, agățat de un cui, într-un șopron. În alt caz, rândunelele și-au construit cuibul sub streașina unui vagon de tren, care parcurgea zilnic un traseu de 3 km! După cum se vede, acestor păsări nu le lipsește niciodată inventivitatea. Femela depune până la 6 ouă de culoare albă cu pete brune. Ambii parteneri clocesc prin rotație, iar perioada de incubație este de 15 zile. Puii de rândunică sunt hrăniți de părinți timp de 4 săptămâni. De obicei scot două serii de pui. S-a calculat că pentru hrănirea tuturor puilor, o rândunică ajunge să facă nu mai puțin de 400 de zboruri pe zi!
